Oricine poate avea ADHD, indiferent de vârstă, gen sau rasă. Simptomele încep în copilărie. Cu toate acestea, în funcție de o serie de factori, poate trece neobservat și nediagnosticat până la maturitate. Prin ajustarea pentru structura demografică globală din 2020, prevalența ADHD-ului adult persistent a fost de 2.58%, iar a ADHD-ului adult simptomatic a fost de 6.76%, traducându-se în 139.84 milioane și 366.33 milioane de adulți afectați în 2020 la nivel mondial.
Te-ai întrebat vreodată dacă ai ADHD într-o anumită măsură? Iată cum te putem ajuta. Acest test online va analiza dacă ai ADHD într-o anumită măsură, răspunzând la 28 de întrebări referitoare la șase dimensiuni și evaluează gradul general de severitate. Când răspunzi la întrebări, te rog să ai în vedere modul în care s-au aplicat în cazul tău în ultimul an.
Un strigăt către lume: ADHD nu este o scuză; este o explicație.
Ce este ADHD?
Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este o tulburare neurologică care afectează părțile creierului care ajută la planificarea, concentrarea și executarea sarcinilor. Simptomele ADHD variază în funcție de subtip, respectiv inatenție, hiperactivitate sau combinat.
Ce cauzează ADHD?
Cauza/cauzele și factorii de risc pentru ADHD sunt necunoscuți, dar cercetările actuale arată că genetica joacă un rol important. Pe lângă genetică, oamenii de știință studiază alte posibile cauze și factori de risc, incluzând:
Leziuni cerebrale
Expunerea la riscuri de mediu (de exemplu, plumb) în timpul sarcinii sau la o vârstă fragedă
Consum de alcool și tutun în timpul sarcinii
Naștere prematură
Greutate redusă la naștere
Pe de altă parte, multe mituri despre cauzele potențiale ale ADHD au fost dovedite false. Acestea includ consumul mare de zahăr, uitatul prea mult la televizor, precum și experiențele de sărăcie sau agitație în familie. Astfel de factori pot agrava simptomele ADHD, dar nu le cauzează.
Care sunt cele 3 tipuri de ADHD?
ADHD Predominant Hiperactiv-Impulsiv
Persoanele cu ADHD predominant hiperactiv-impulsiv se comportă „ca și cum ar fi conduse de un motor” cu puțin control al impulsurilor, cum ar fi mișcarea, neliniștea și vorbirea chiar și în momentele cele mai nepotrivite. Sunt impulsive, nerăbdătoare și întrerup pe alții. Copiii cu ADHD de tip hiperactiv-impulsiv pot fi o perturbare în clasă. Pot face învățatul mai dificil pentru ei și pentru alți elevi.
ADHD Predominant Inatenție (Anterior "ADD")
Persoanele cu subtip de inatenție al ADHD au dificultăți în a se concentra, a finaliza sarcini și a urma instrucțiuni. Sunt ușor distrași și uituci. Pot fi visători care pierd constant tema de acasă, telefoanele mobile și conversațiile. S-ar putea să întâmpini dificultăți cu controlul impulsurilor sau hiperactivitatea uneori. Dar aceste caracteristici nu sunt principalele ale ADHD-ului inatent. Experții cred că mulți copii cu subtipul inatent al ADHD pot rămâne nediagnosticați deoarece nu tind să perturbe mediul de învățare. Acest lucru a fost odată numit „ADD” (Tulburare de deficit de atenție) în comparație cu „ADHD”
ADHD de tip combinat
Dacă ai tipul combinat, simptomele tale nu se încadrează exclusiv în comportamentul de inatenție sau hiperactiv-impulsiv. În schimb, se manifestă o combinație de simptome din ambele categorii. Cu sau fără ADHD, majoritatea oamenilor experimentează un anumit grad de comportament inatent sau impulsiv. Totuși, este mai sever în cazul persoanelor cu ADHD. Comportamentul apare mai frecvent și interferează cu modul în care funcționezi acasă, la școală, la locul de muncă și în situații sociale. Simptomele pot evolua în timp, deci tipul de ADHD pe care îl ai poate suferi schimbări, de asemenea. ADHD poate fi o provocare pe tot parcursul vieții. Însă medicamentele și alte tratamente pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții tale.
ADHD în Șase Dimensiuni
Uitucire
Este firesc să uiți lucruri din când în când, dar pentru cineva cu ADHD, uitarea tinde să fie mai frecventă. Aceasta poate include uitarea de a îndeplini treburi casnice, a face cumpărăturile, a returna apeluri telefonice sau a plăti facturile la timp. În timp ce uitarea ocazională poate fi doar un inconvenient, uneori poate deveni atât de serioasă încât să afecteze cariera și relațiile unei persoane.
Dacă scorul tău în dimensiunea uitucire este mai mare de 70, este important să adopți strategii pentru a-ți gestiona responsabilitățile mai eficient. Încearcă să folosești aplicații de memento, să setezi alarme și să creezi liste zilnice de activități pentru a ține evidența sarcinilor tale. Împărțirea sarcinilor mai mari în pași mai mici, gestionabili, te poate ajuta să eviți să te simți copleșit. Stabilirea rutinelor poate simplifica și mai mult povara asupra memoriei tale, făcându-ți mai ușor să ții pasul cu sarcinile zilnice.
Inatenție
Lipsa de concentrare, cunoscută și sub numele de inatenție, este unul dintre simptomele caracteristice ale ADHD. Persoanele cu acest simptom găsesc adesea dificil să acorde atenție detaliilor pentru perioade îndelungate, ceea ce duce la plictiseală și visare frecventă. Interesant este că un mic studiu din 2020 a constatat că persoanele cu ADHD pot experimenta, de asemenea, hiperconcentrare, unde devin atât de absorbite de o activitate încât își pierd urma timpului și a împrejurărilor, ceea ce poate duce la neînțelegeri în relații.
Dacă scorul tău în dimensiunea inatenție este mai mare de 60, îmbunătățirea concentrării ar trebui să fie o prioritate. Ia în considerare crearea unui mediu de lucru sau de studiu cu distracții minime. Instrumente precum căștile cu anulare de zgomot, orare structurate și pauze regulate pot fi deosebit de utile. În plus, practicile de mindfulness, cum ar fi meditația, îți pot crește conștientizarea momentului prezent și pot ajuta la îmbunătățirea atenției în timp. Dacă este necesar, discutarea opțiunilor precum terapia comportamental-cognitivă (CBT) sau medicația cu un furnizor de servicii medicale ar putea fi benefică.
Hiperactivitate
Hiperactivitatea este caracterizată de o aproape constantă dorință de a te mișca, chiar și în situații în care nu ar fi potrivit. Aceasta poate manifesta ca agitare excesivă, bătăi din picior sau vorbire. La adulți, hiperactivitatea se poate manifesta adesea ca neliniște extremă, cum ar fi vorbirea prea mult sau dificultatea de a participa liniștit la activități de agrement. Când această energie nu este gestionată, poate duce la frustrare și anxietate.
Dacă scorul tău în dimensiunea hiperactivitate este mai mare de 80, este esențial să găsești căi constructive pentru energia ta în exces. Activitatea fizică regulată, cum ar fi exercițiile sau sporturile, poate ajuta la reducerea neliniștii. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau relaxarea musculară progresivă, pot fi, de asemenea, eficiente în calmarea minții și corpului. Stabilirea de limite personale în situațiile sociale poate preveni copleșirea altora cu discuții sau mișcări excesive.
Impulsivitate
Impulsivitatea se referă la tendința de a acționa fără a gândi lucrurile până la capăt. Cei cu acest simptom pot întrerupe frecvent conversațiile sau pot vorbi pe nepregătite, exprimând comentarii în momente nepotrivite. Controlul impulsurilor este una dintre aspectele mai dificile ale ADHD-ului deoarece implică recunoașterea și gestionarea comportamentelor impulsive, ceea ce poate fi dificil.
Dacă scorul tău în dimensiunea impulsivitate este mai mare de 50, dezvoltarea unor strategii pentru a gestiona comportamentele impulsive este crucială. Exersează să faci o pauză pentru a respira adânc sau a număra până la zece înainte de a răspunde în conversații sau de a lua decizii. Îmbunătățirea autocontrolului se poate referi, de asemenea, la stabilirea unor obiective specifice și răsplătirea ta pentru gestionarea acțiunilor impulsive. Dacă impulsivitatea cauzează perturbări semnificative, îndrumarea profesională de la un terapeut specializat în ADHD poate fi foarte utilă.
Cecitate Temporală
Pentru unii, conceptul timpului poate fi evaziv datorită modului unic în care creierul lor îl procesează. Într-un moment, pot petrece câteva minute uitându-se la fotografii vechi, doar pentru a descoperi că au trecut ore. Alteori, pot petrece ceea ce simte ca ore curățând, dar descoperă că a trecut doar puțin timp. Această conștientizare slabă a timpului face dificilă estimarea cât timp vor dura sarcinile, stabilirea obiectivelor, respectarea termenelor și planificarea pentru viitor.
Dacă scorul tău în dimensiunea cecatate temporală este mai mare de 65, îmbunătățirea abilităților de gestionare a timpului este esențială. Ia în considerare utilizarea de cronometre sau alarme pentru a urmări timpul petrecut pe sarcini și stabilirea unor termene clare pentru tine. Crearea unui program vizual sau a unei cronologii îți poate ajuta să înțelegi mai bine cum este structurat ziua ta. Tehnici precum Tehnica Pomodoro, care împarte sarcinile în intervale de timp cronometrate, pot ajuta la menținerea pe drumul cel bun și prevenirea pierderii orelor prin hiperconcentrare. Rutinele consistente și instrumentele de urmărire a timpului pot reduce semnificativ dificultățile asociate cu cecitatea temporală.
Disreglare Emoțională
Disreglarea emoțională, un simptom mai puțin discutat al ADHD, se referă la dificultatea de a gestiona sau modera emoțiile. Cei cu acest simptom pot întâmpina probleme în gestionarea durerii, pierderii și altor evenimente negative, ceea ce îngreunează menținerea prieteniilor și relațiilor. În plus, disfuncția emoțională poate duce la alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.
Dacă scorul tău în dimensiunea disreglare emoțională este mai mare de 70, învățarea gestionării emoțiilor este crucială. Tehnicile cognitive-comportamentale te pot ajuta să identifici și să combati tiparele de gândire negativă. Practicile de mindfulness, cum ar fi exercițiile de respirație profundă sau meditația ghidată, pot, de asemenea, să te ajute să calmezi emoțiile intense. Construirea unei rețele de suport din partea prietenilor, familiei sau unui terapeut poate oferi stabilitatea necesară pentru a naviga în situații dificile. Dacă te lupți și cu anxietatea sau depresia, căutarea ajutorului profesional este foarte recomandată.
References:
A. Robin, Eleanor Payson (2002) The Impact of ADHD on Marriage. Adhd Report, The
Kathleen G. Nadeau (2005) Career choices and workplace challenges for individuals with ADHD. Journal of clinical psychology
K. Bachmann, A. P. Lam, Peter Sörös, M. Kanat, E. Hoxhaj, S. Matthies, B. Feige, H. Müller, J. Özyurt, C. Thiel, A. Philipsen (2018) Effects of mindfulness and psychoeducation on working memory in adult ADHD: A randomised, controlled fMRI study.. Behaviour research and therapy
Benjamin C. Storm, H. White (2010) ADHD and retrieval-induced forgetting: Evidence for a deficit in the inhibitory control of memory. Memory
Martine E. M. Mol, M. V. van Boxtel, Dick Willems, F. Verhey, J. Jolles (2009) Subjective forgetfulness is associated with lower quality of life in middle-aged and young-old individuals: A 9-year follow-up in older participants from the Maastricht Aging Study. Aging & Mental Health
Sara Scholtens, A. Rydell, F. Yang-Wallentin (2013) ADHD symptoms, academic achievement, self-perception of academic competence and future orientation: a longitudinal study. Scandinavian journal of psychology
Pentru început, te rog să răspunzi la următoarele 5 întrebări cu răspunsuri de tipul "Da," "Nu," sau "Greu de spus."
OK, să începem!
Am fost implicat într-un incident de furie la volan.
Da
Nu
Greu de spus
Tind să văd partea pozitivă a aproape fiecărui lucru.
Da
Nu
Greu de spus
De abia îmi amintesc ce am mâncat la cină ieri.
Da
Nu
Greu de spus
Prieteni și familia mă descriu mereu ca fiind „vorbăreț.”
Da
Nu
Greu de spus
Mă distrag cu ușurință de stimulii externi, cum ar fi ceva din mediu sau gânduri fără legătură?
Da
Nu
Greu de spus
Bravo! Acum te rog să răspunzi la următoarele 10 întrebări conform tendinței gândurilor tale instinctive.
Înainte!
[tend]Obiceiul meu de a citi este mai degrabă __________________.
Cuvânt cu cuvânt
Pe sărite
[tend]Îmi este greu să finalizez sarcini care necesită mult timp.
Nu
Da
[tend]Îmi pierd răbdarea destul de repede chiar și pentru activități de relaxare.
Nu
Da
[tend]Îmi este greu să mențin o relație intimă.
Nu
Da
[tend]În copilărie, uitam mereu temele de îndată ce ajungeam acasă de la școală.
Nu
Da
[tend]Tind să evit sau să amân să încep o nouă sarcină importantă.
Nu
Da
[tend]Uit adesea întâlniri și obligații importante.
Nu
Da
[tend]Îmi este greu să mă concentrez asupra oamenilor când îmi vorbesc.
Nu
Da
[tend]Uneori pierd firul discuției ca și cum aș fi absent.
Nu
Da
[tend]Tind să fac mai multe lucruri _______________.
Pe rând
Toate odată
Minunat! Acum vom continua cu câteva întrebări speciale. Te rog să alegi răspunsul pe care nu-l poți suporta cel mai mult.
Bine!
Găsesc că sunt atât de stresant să _____________________.
să-mi amintesc majoritatea fețelor și numelor la o petrecere
să fiu punctual tot timpul
să nu întrerup dacă am o părere diferită într-o întâlnire
Nu pot suporta _______________.
Să mă gândesc mereu la asta pentru mai mult de un minut înainte să-i spun ceva cuiva
Să aștept la coadă mai mult de 30 de minute
Să nu întrerup nicio conversație chiar dacă vreau să mă apăr
Niciuna dintre cele de mai sus
___________ mă supără cel mai mult.
Să fiu certat de supervizor/profesor pentru întârziere
Partenerul meu întorcându-se acasă târziu fără nicio explicație
Să țin un jurnal zilnic sau un planificator săptămânal
Niciuna dintre cele de mai sus
Nu folosesc niciodată ____________ în viața mea de zi cu zi.
Cleoșcă de nisip
Scaun/Perna de meditație
Dopuri de urechi
Niciuna dintre cele de mai sus
Dacă aș putea, aș evita să lucrez cu cineva care _______________.
este extrem de meticulos și atent la detalii
procrastinează mereu la termenele limită
Foarte bine! Să ne relaxăm puțin și să schimbăm perspectiva. Imaginează-ți că ești într-un talk show: Vei răspunde la ultimele 5 întrebări fulger (răspuns instant fără a doua gândire). Ești pregătit?
Desigur!
Te bazezi pe memento-uri și liste de sarcini în viața ta?
Da, destul de mult.
Le folosesc uneori, dar nu ca un obicei.
Urăsc să îmi reglez viața după aceste produse.
Ai obiceiul de a cheltui excesiv?
Da, trebuie să recunosc.
Desigur că nu!
Poate? Nu sunt sigur.
Ai stat vreodată treaz toată noaptea să te uiți la un serial TV sau să te joci un joc video?
Da, și nu am fost deloc obosit.
Da, dar a fost pentru că nu mi-am dat seama de timp. M-am simțit foarte obosit de fapt.
Nu, nu e treaba mea.
Prietenii și familia te-au tratat vreodată ca pe o povară?
Da, evident.
Nu, de ce ar face-o?
Nu vreau să mă gândesc la asta.
Simți că ai nevoie de mai mult ajutor pentru a-ți da seama de starea ta mentală după ce ai făcut acest test?
Da, mă simt puțin anxios și panicat.
Nu prea.
Doar arată-mi rezultatul.
Scorul tău general în testul pentru ADHD este %TOTAL%/600, detaliile sunt prezentate mai jos:
Pentru a vedea ce punctaje au obținut alte persoane la acest test, urmărește arealme Română.